Acest concept de care multi sceptici s-au cramponat in decursul timpului capata astazi un raspuns din partea maestrului Omraam Mikhaël Aďvanhov: astrologia este mai degraba arta. Arta de a te ridica deasupra calculelor matematice care stau la baza intocmirii unei astrograme, a statisticilor care stabilesc, probabilistic, semnificatia unui aspect sau al altuia, arta de a vedea dincolo de materialitatea asta efemera, imuabilul nevazut, arta de al ajuta cu iubire pe cel care iti cere sfatul.
Dar, pana la urma, orice stiinta care, pornind de la experimentul fizic, ecuatia chimica sau matematica, evidenta manifestarii in plan fizic, nu trece la un nivel superior, al extrapolarii, al abstractizarii, al integrarii fenomenului in intregul caruia ii apartine, si de unde a fost extras pentru a putea fi analizat, ramane simpla abordare mecanicista.
Dar sa analizam punctul de vedere al maestrului Omraam Mikhaël Aďvanhov:
„Cum să nu fim fascinați de ideea că astrele exercită o influență asupra vieții noastre? La nașterea noastră, pătrundem în incinta zodiacului, și în acea clipă este ca într-un clișeu: după poziția lor, stelele și planetele desenează un fel de figură ce schițează liniile importante ale destinului nostru în funcție de ceea ce am trăit în existențele trecute. Mulți oameni refuză astrologiei denumirea de știință. Ei bine, să spunem că ea este o artă, și o artă dificilă. Este dificilă tocmai interpretarea tuturor legăturilor care, în funcție de pozițiile lor, corpurile cerești le au unele cu altele. Dar cum se exprimă astrologii, „astrele predispun, ele nu determină”: o temă astrală ne oferă numai o interpretare. Este desigur interesant să căutăm în astrologie niște revelații privind destinul nostru. Dar și mai interesant este să vedem în ea un sistem de simboluri ce ne permit să înțelegem mecanismele vieții noastre psihice în legătură cu universul după chipul căruia am fost zămisliți.”
Imi amintesc de vremurile studentiei, de matematicile speciale si de domnul profesor Adrian. Fac acesta marturisire dupa multi ani. Erau grele matematicile speciale, aride, adeseori pierdeam sirul explicatiilor. Dar ascultam rabdatoare, pana la sfarsit, cand asteptarea imi era rasplatita: finalul demonstratiei era intotdeauna unul filozofic, spectaculos, cu radacini adanci in concretul existentei noastre.
A trebuit sa ajung la cel mai inalt nivel al acestei stiinte pentru a vedea ca exista saltul, pe spirala evolutiva. Ca totul este creatie, viata, iubire, adevar, ca pornind de la o idee, o formula, un concept, si urcand pe anevoiosul drum al intelegerii fenomenului, pe scala evolutiva a gandirii, capatul demonstratiei ne intoarce cumva, in acelasi loc de unde am pornit( aceleasi coordinate (x,y) ale proiectiei plane, dar cu un alt z), prin urmare imbunatatiti, facand saltul. Nici o stiinta care nu urmeaza aceasta traiectorie in spirala nu e corecta, completa si Hristica. Si asta pentru ca orice demonstratie oricat de abstracta ar fi, trebuie sa intoarca un rezultat in sprijinul evolutiei noastre.
Intorcandu-ne la astrologie si la vesnica intrebare: Stiinta sau iluzie? Stimate domn sceptic, daca nimic nu te-a convins, poate ca nu ti-e dat in viata sa intelegi aceste lucruri. Cu modestie, trebuie sa recunoastem, ca sunt atatea alte lucruri pe care nu le intelegem si nici nu ne trebuiesc. De la microcosmos la macrocosmos, un univers intreg ne demonstreaza permanent care ne este locul in vastitatea Creatiei Divine. Nu pierde vreme si nu-ti macina nervii citind lucruri pe care nu le intelegi si care, cu siguranta, nu-ti folosesc.
Draga cititorule interesat, asa cum nici o stiinta nu este catalogata dupa calitatea unuia sau altuia care o practica (matematica, in ansamblu, nu are legatura cu calitatea si limitarea unui matematician sau a altuia, fizica, chimia, biologia, la fel) astrologia, respecta aceeasi regula. Daca, intr-un moment, ai citit un material astrologic eronat sau ai intalnit o persoana care a pretins a sti astrologie si te-a dezamagit, gandeste-te ca aceste situatii au fost generate de un nivel/stare al/a tau momentan/a. Astrologia asta, ca oricare alta stiinta spirituala, are rolul ca, intr-un moment sau altul al existentei tale sa-ti dea acel impuls pentru a-ti continua drumul pe calea cea dreapta.
Si am sa va exemplific in final, intorcandu-ma la povestile copilariei: Cum ar fi sunat basmul Hansel si Gretel daca Hansel nu ar fi lasat sa-i cada in urma cate o pietricica pe carare care, sub scanteierile Lunii, sa-i arate drumul catre casa? Sau daca, lasand in urma farimituri de paine, urme efemere de altfel, n-ar fi trebuit sa inchida cercul experientei folosind alte repere?